Paradoxul marketingului: este el “salvatorul civilizaţiei moderne” sau o lume a “cameleonilor lipsiţi de scrupule”?

Foto: pixabay.com (Commons Creative – free)

Este greu de imaginat existenţa societăţii de astăzi fără marketing. El este astăzi omniprezent; din mediul afacerilor, el a ieşit în stradă, a intrat în casă, în biserici, în cotidian etc. Pe o piaţă suprasaturată, şi în condiţii de concurenţă dură, nicio afacere nu mai poate supravieţui fără marketing.

În societăţile contemporane, interesul pentru marketing este imens, dar, paradoxal, în timp ce unii văd în el “salvatorul civilizaţiei moderne”, alţii doar un instrument de manipulare al conştiinţelor, prin care consumatorul ignorant este antrenat în vârtejul unui consum inutil.

Statul controversat al marketingului este destul de controversat. Astfel, premierul Marii Britanii, sir William Churchill considera că “marketingul sporeşte nevoia de a trăi mai bine; el propune o locuinţă mai confortabilă, o haină mai frumoasă, o masă mai bună”. Dimpotrivă, alţii au o părere absolut contrară: ei consideră că de 6.000 de ani, lumea marketingului nu este altceva decât cea a hoţilor şi a bandiţilor, a cameleonilor lipsiţi de scrupule şi buni de gură, a lumii mercantile în care prea mulţi din cei buni sunt înşelaţi; consumatorii de bună credinţă sunt împinşi să cumpere produse de care nu au nevoie, ei descoperind prea târziu că nu le-au vrut cu adevărat.

Şi unii şi alţii au dreptate, iar adevărul este, ca întotdeauna, la mijloc. E adevărat că marketingul modern are ca premize excluderea, chiar dacă cultura de marketing promovată prin intermediul marketingului ne vorbeşte în limbajul includerii sociale: toată lumea bea Coca-Cola, toată lumea poate să-şi cumpere blue-jeanşi. Esenţa marketingului este aceea de a ne convinge că achiziţionarea unui produs ne introduce într-un grup mai restrâns, mai “aristocrat”.

Dar, dacă publicul este astăzi atât de sceptic în ceea ce priveşte marketingul, poate că de vină sunt nenumăraţii negustori ambulanţi buni de gură ce au existat de-a lungul timpului şi care au creat “pagini negre” în istoria marketingului. De fapt, această problemă nu este una nouă; de pildă, se ştie că filozofii greci dispreţuiau consumul material excesiv. Socrate, în timp ce trecea prin pieţele Atenei, unde negustorii îşi lăudau gălăgios mărfurile, ar fi exclamat: “Ce multe lucruri de care nu am nevoie pentru a fi fericit!”

Dar, nici lumea lui Socrate şi nici lumea noastră nu sunt lumi de înţeles. Însă, acceptând ideea că pentru a trăi mai bine este necesar de a consuma mult, atunci, într-adevăr, este nevoie de marketing.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *